Această postare este despre modalități naturale de a ne pregăti un sistem imun puternic și competent să facă față agresiunilor externe.

Așa cum am vorbit într-o postare anterioară, imunitatea umană se dezvoltă treptat, învățând de la o infecție la alta cum să devină tot mai eficientă.

Sistemul imun este format dintr-o multitudine de organe, celule și substanțe biologic active.

organe_imunitar

Deși în lumea vremurilor noastre, preferăm un produs (sau două) de luat pe gură care să ne asigure o imunitate de supererou – aceasta nu este întotdeauna posibil. O viață sănătoasă, inclusiv sănătatea imunitară, depinde de o multitudine de factori – stilul de viață de zi cu zi fiind esențial!

Vom începe, așadar prin

MODIFICĂRI DE STIL DE VIAȚĂ:

  • exercițiul fizic – crește circulația sangvină și limfatică (limfa este principalul vehicul al celulelor de apărare și nu dispune de o pompă de propulsie – inima).

    Nu pot să accentuez suficient importanța exercițiului fizic – de preferință în aer liber – pentru o viață sănătoasă, încă de la cele mai mici vârste! Prin exercițiu vreau să spun orice – de la plimbări, urcat în copaci, bicicletă și role până la sporturi organizate. Folosesc momentul acesta pentru a recomanda sporturile de echipă mai ales copiilor timizi și individualiști care au nevoie să se încadreze într-un grup și să învețe lucrul în echipă!

    394621d88fe655712a7ebee9771f9c87

  •  petrecerea de timp în natură – În Japonia medicii recomandă așa-numita “forest therapy” – nu foarte accesibilă tuturor, dar ușor de înlocuit cu plimbarea în parc!

    • expunere la frig! (apă rece, zăpadă) – mai multe informații pe pagina Cristelei Georgescu despre mersul prin zăpadă.
  • ameliorarea/menținerea unei digestii bune – intestinul este un organ imunitar foarte important, lucrând în strânsă legătură cu flora saprofită. O digestie bună înseamnă o funcționalitate bună a ambelor componente.

  • tranzit intestinal normal

  • râsul – crește nivelul celulelor NK (natural killer), importante în lupta antibacteriană (1,2)

  • scăderea stresului (există și la copii!) -sub stres, celulele sistemului imun nu sunt capabile să răspundă la controlul hormonal – se ating niveluri de inflamație care favorizează boala (3).

Copiii zilelor noastre au nenumărate activități programate în fiecare zi care, chiar dacă sunt plăcute, pot accentua nivelul de stres deja generat de școală, mai ales dacă se insistă pe performanță și competitivitate.

  • somn (cel târziu la ora 10!)- s-a observat că la studenți la care timp de 6 nopți s-a limitat perioada de somn la 4 ore și apoi au primit un vaccin antigripal, producția de anticorpi atinsă a fost doar jumătate din nivelul așteptat (4)

  • lubrefierea sinusurilor (mucusul secretat în exces iarna = mediu propice pentru dezvoltarea virusurilor/bacteriilor)

    • ulei de susan – 1 picătură în fiecare nară + masaj, de 2 ori pe zi
    • umidificator de cameră
  • alimentație: Hipocrate deja recomanda ca hrana să fie principalul medicament. Iată câteva reguli generale:

- cât mai multe culori!

02fcb0b0e6e21d318d9d7525ba9e74a1

- cât mai multe fructe și legume

- cât mai multe produse integrale, din surse sigure – necontaminate

- alimentație în funcție de sezon (de exemplu piersici în iulie, nu în februarie)

- alimente fermentate: iaurt, murături fermentate (nu în oțet)

-NU zahăr !

S-a demonstrat pe modele animale că zahărul dă dependență! În plus, scade funcțiile sistemului imun și scade mobilitatea celulelor imunitare.

Nu se cunoaște o doză acceptabilă de ingestie de zahăr și dulciuri rafinate – dar limitarea lor la minimum este atitudinea ideală. Firește, copiilor le place dulcele – se știe – dar și acesta este un comportament învățat! Cunosc copii care nu au fost expuși la dulciuri – cu excepția fructelor proaspete sau uscate – și care  “rezistă” fără probleme la agresiunea ubicuă a publicității și ofertei de dulciuri…

- NU produse de tip fast food, înalt procesate, cu termen de valabilitate lung, cu prea multe ingrediente

(regulă de bază -Dacă un ingredient de pe o punguță nu este aliment – coloranți, emulgatori, potențiatori de gust, afânători, uleiuri vegetale hidrogenate – adică margarină, conservanți etc. – nu e de încredere)

(deși nu este la obiectul postării, menționezi aici și

-NU produse ambalate în plastic – știu, atât de dificil, nu? Dar multe produse derivate din petrol conțin compuși nocivi, unii cu efect hormono-mimetic (de ex. Bisfenol A, BPA) – dar despre plastice într-o postare ulterioară…)

  • apă!!! – menține pielea și mucoasele hidratate (prima barieră de protecție)

    - de preferat câte puțin dar des, în loc de mult la intervale mari

    - evitarea apei de la gheață sau cantități prea mari în timpul meselor – încetinește funcțiile digestive

    - NU din sticle de  plastic

    - de preferat filtrată

  • igienă – NU săpunuri antibacteriene (contribuie la selectarea de bacterii rezistente! – precum antibioticele!) (de ex. triclosan)

       – evitarea contactelor infecțioase

- mai degrabă o îmbrățișare decât un pupic sau o strângere de mână

  • floră intestinală și muco-tegumentară sănătoasă – teoria igienei – Se folosesc prea multe produse de igienă cu scop antibacterian – detergenți, produse de curățare etc.

  • contactul cu animale de casă - floră saprofită mai extinsă, risc mai mic de astm sau infecții respiratorii

Pe lângă acesta sfaturi generale, există suplimente care pot îmbunătăți și mai mult funcționalitatea sistemului imun.

SUPLIMENTE:

1. PLANTE IMUNOMODULATOARE: necesită administrare pe termen lung, înainte de perioada răcelilor. Vi le indic pe cele mai utile, dar nu toate sunt accesibile la noi. Pentru cei care doresc rețete cu cele mai rare, le pot furniza la cerere.

- astragalus, ashwaganda, ciuperci shiitake

- NU ginseng la copii sau tineri – deși am găsit și rețete pentru copii cu ginseng

- holy basil/ tulsi/Ocimum sanctum

- fructe de soc: fructul-minune pentru imunitate, prea puțin folosit la noi!

—scade perioada de recuperare, crește secreția de anticorpi, se pare că inhibă acțiunea virusului gripal.

Cel mai utilizat pare să fie siropul de soc – am căutat pe net surse românești de sirop de soc (din fructe, nu din flori!) și sunt destul de puține. Dar merită căutat! Iar la toamna viitoare de făcut! (Rețetă)

- urzici – stimulează funcția limfatică, aduce aport de fier, calciu, potasiu, zinc și vitamina C cu bioflavonoizi.

Consumată fie gătită (ciorbă, piure – ca spanacul – sau ceai – rețetă)

-Echinaceea – foarte prețuită pentru multiple efecte, se recomandă fie în pregătirea pentru sezonul de răceli fie la primele semne de răceală, fiind mai puțin eficientă ulterior. Nu adaug rețete pentru că se găsește rar sub forma de floare; le pot oferi însă la cerere.

Se administrează ca ceai sau tinctură – tocmai pentru că a fost foarte prețuită, a fost aproape complet eradicată din mediul natural. Folosiți, vă rog, produse de Echinaceea cultivată în mod etic.

-Cătina – efect antigripal, de întărire imunitară – mai ales datorită cantității foarte mari de vitamina C (mai mare decât în măceșe) și de vitamina A/beta-caroten (mai mult decât în morcov), pe lângă vitaminele B, K, fosfor, magneziu și aminoacizi esențiali.

catina_doctorionline

Se consumă sub formă de suc, amestecată cu miere (mai ușor de tolerat datorită gustului – este un gust învățat – dați-i timp și vă veți obișnui!). Nu am rețete dar sper să adaug în curând.

2. CONDIMENTE: turmeric, scorțișoară, dafin, piper, cayenne – cu atenție la cele foarte iuți (ultimele două) când se gătește pentru copii.

336508

- îmbunătățesc digestia

- cresc circulația

- efect antimicrobian

  • USTUROI: antimicrobian, crește circulația, ameliorează digestia, imunostimulator. Este o farmacie întreagă, cu efecte pentru cei mari și mici! Atenție la efectul de iritație gastrică, cu greață, la ingestia de usturoi crud în cantitate mare pe stomacul gol.

Se recomandă fie crud, fie gătit ușor (adăugat la sfârșitul perioadei de gătire a mâncărurilor), fie sub formă de ceai, limonadă, pastă pentru tartine etc. Rețete aici)

3. NUTRIENȚI:

Vitamina D3

- surse alimentare: gălbenuș, pește gras (oceanic), ficat

- expunere la soare (pe cât mai multă suprafață corporală , când soarele este cât mai sus pe cer, pentru jumătate din perioada care este necesară pielii să devină roz-roșie și să usture – ceea ce diferă de la om la om!)

spălarea frecventă cu săpun și cremele solare inhibă absorbția

Mai multe despre expunerea solară la link-ul

http://www.vitamindcouncil.org/about-vitamin-d/how-do-i-get-the-vitamin-d-my-body-needs/#

  • scade inflamația provocată de virusul gripal, crește cantitatea de proteine care se luptă cu virusul

  • are efecte benefice pe sistemul muscular, respirator, pe funcția cardio-vasculară, dezvoltarea creierului, precum și efecte anticanceroase

  • a fost studiat și demonstrat rolul protectiv al vitaminei D față de dezvoltarea cancerului, astmului, diabetului, hipertensiunii, depresiei, bolilor autoimune, pe lângă efectele cunoscute de echilibrare a metabolismului osos

- se recomandă testarea nivelului seric al vitaminei D cu regularitate!

Doze recomandate Vitamin D council (UK) Endocrine Society Food and Nutrition Board
sugari 1000 U/zi 400-1000 U/zi 400 U/zi
copii 1000 U/zi pt fiecare 10 kg de greutate 600-1000 U/zi 600 U/zi
adulți 5000 U/zi 1500-2000 U/zi 600 U/zi, 800 U/zi pt vârstnici

Recomandările românești sunt foarte similare cu cele din ultima coloană – deși o bună parte din România (în nord – Clujul, de ex.) nu are expunere la soare pe o bună parte a anului.

Diferența rezultă din controversele între cercetători în legătură cu necesitatea unor doze mai mari pentru efecte optime. Părerea mea personală este că se subdozează vitamina D în România, motiv pentru care recomand o doză în jur de 800 U pe zi la copii. Mai jos aveți și dozele maxime care nu trebuie depășite; din tabel se vede că e destul de dificil să se atingă doza mazimă la o administrare corectă.

Doze maxime Vitamin D council (UK) Endocrine Society Food and Nutrition Board
sugari 2000 U/zi 2000 U/zi 1000-1500 U/zi
copii 2000 U/zi pt fiecare 10 kg de greutate 4000 U/zi 2500-3000 U/zi
adulți 10.000 U/zi 10.000 U/zi 4000 U/zi

Soluțiile de vitamină D3 folosite curent conțin în jur de 200-250 U pe picătură. Efectul vitaminei D din soluție se reduce în timp!

Se recomandă administrarea de vitamina D3 cu ajutorul unui aliment mai gras, ceea ce face mai ușoară absorbția din intestin, dar nu este o regulă imuabilă.

Zinc

- asistă producția de anticorpi

-sprijină funcția limfocitelor (celule imunitare)

- scade excesul de inflamație, modulează citokinele

Surse: organe/ ficat, fructe de mare, semințe de dovleac (unde e legat de acidul fitic, ceea ce îl face mai puțin biodisponibil).

Vitamina C

- legume și fructe PROASPETE – este foarte sensibilă la temperatură (broccoli, ardei verzi și roșii, varză de Bruxelles, alte frunze comestibile, varză, conopidă, cartof crud!, CĂTINĂ, citrice, căpșuni, ananas, măceșe)

de preferință cât mai proaspete culese…!

-esențială în sinteza proteinelor de structură, asistă procele de cicatrizare, efect antioxidant

-în timpul răcelilor și cu 2 săptămâni înainte de expunerea la răcelile de colectivitate – 250 mg de vitamina C cu bioflavonoizi (de origine naturală, din măceșe sau cireșe Acerola) de 3-4 ori pe zi. Se scade doza dacă apare diaree.

Vitamina A

- indispensabilă pt sănătatea pielii și mucoaselor – ajută la secreția de mucus; stimulează funcțiile sistemului imun

Surse: organe (ficat), ulei de pește, smântână, unt, legume de culoare verde închis și galbene, fructe galbene (broccoli, spanac, morcovi, dovleac, cartofi dulci, pepene galben, caise).

-este preferabil să se obțină din alimentație; pentru suplimentare, se administrează  beta caroten între 2000 UI și 10.000 UI zilnic în timpul răcelilor și cu 2 săptămâni înainte de expunerea la răcelile de colectivitate.

 
 
 Despre multiplele produse de “stimulare” a imunității (ați observat cât am evitat acest termen în postarea de mai sus) de pe piață nu aș vrea să vorbesc în detaliu. Există nenumărate – multe combină chiar cele mai valoroase elemente de mai sus (Echinaceea, propolis, vitamina C, flori de soc) în varii combinații. Și chiar am avut succes cu unele dintre ele.
 
Nu aș dori să recomand un anumit produs neapărat – pentru că fiecare copil este diferit și i se potrivește un anume produs poate mai bine decât un altul. V-aș recomanda totuși să încercați să evitați produsele cu prea mulți aditivi, cu parabeni, coloranți, zahăr (căutați pe cele îndulcite cu miere – chiar dacă probabil nu este vorba de miere crudă) sau arome adăugate.
 

Vă aștept cu sugestii pentru postările următoare!

Până atunci, să fiți sănătoși!

 

Bibliografie selectată:

1. The effect of mirthful laughter on stress and natural killer cell activity.

Bennett MP, Zeller JM, Rosenberg L, McCann J. Altern Ther Health Med. 2003 Mar-Apr;9(2):38-45.

2. The elevation of natural killer cell activity induced by laughter in a crossover designed study.

Takahashi K, Iwase M, Yamashita K, Tatsumoto Y, Ue H, Kuratsune H, Shimizu A, Takeda M. Int J Mol Med. 2001 Dec;8(6):645-50.

3. How stress influences disease: Study reveals inflammation as the culprit.

sciencedaily.com/releases/2012/04/120402162546.htm

4. http://www.webmd.com/cold-and-flu/10-immune-system-busters-boosters

5.Evidence for sugar addiction: behavioral and neurochemical effects of intermittent, excessive sugar intake.

Avena NM, Rada P, Hoebel BG. Neurosci Biobehav Rev. 2008;32(1):20-39. Epub 2007 May 18.

12 Responses to Despre prevenția răcelilor și întărirea imunității
  1. As avea o intrebare. Cat de important e somnul de amiaza la 2 ani si 8 luni. De ceva luni incoace ma tot chinui cu patrick sa il pun la somnul de amiaza. Dormea de obicei la 12 (pana pe la 2 ani) si gradual tot mai tarziu si mai greu adoarme. Uneori trebuie sa stau cu el si 1 ora sa adoarma. Ieri abia la 3 si un sfert a adormit dupa multe povesti. Daca adoarme, doarme ca 2-2.5 ore. Problema e ca seara e si mai crunta batalia…:(. Ma pun cu el la somn la 9 si daca am noroc adoarme la 10. Daca nu, la 10 jumate -11. Se suceste, rasuceste, povesteste, canta….sotul zice sa nu il mai pun la somnul de amiaza si va adormi mai usor seara….

  2. Buna seara! Va multumesc pt ras in grupul bebelini si bebeline. Sa va spun un pic despre baietelul meu,am nascut prin cezariana,a primit nota 7 ,24 de ore a stat la terapie. Ne-am externat dupa 3 zile ca el a fost bine. Nascut cu 3170g si 53 cm. La 2 luni jumate ne am internat la Budimex cu bronsiolita,spre ghinionul nostri am luat rotavirus din spital.pana la 6 luni,lunar a facut bronsiolita( aerosoli si klacid). De la 6 luni la un an i am dat singulair. Intre timp de 3 ori rosu in gat si o stomatita aftoasa. Este un copil care mananca zilnic fructe si legume. Are 14 kg si 82 cm. Septilin ne a fost recomandat acum 2 saptamani cand ne chinuiam cu o tuse urata de la care voma. Medicul mi a spus sa incercam septilin si ca 2,5 ml de 2 ori pe zi e suficient . a avut si o lipsa de calciu (i se lua pielea de pe degetele). Raceste foarte des!!! Daca ma puteti ajuta cu un sfat. Va multumesc!

    • Bine ați venit! Din povetea Dvs eu deduc următoarele: 1. este un copilaș expus la antibiotice de la vârste mici (deși bronșiolitele nu se tratează antibiotic – doar dacă se suprainfectează bacterian); 2. are, probabil, un sindrom de hiperreactivitate bronșică (adică apare un spasm pe căile lui respiratorii mici când sunt expuse la agenți de mediu – de obicei virusuri, dar poate și de la alergeni de mediu) – manifestat prin bronșiolite repetate (și cauza tusei urâte pe care tocmai a avut-o) și pentru care a primit Singulair; 3. nu știu exact ce vârstă are copilul Dvs, dar pare mai mare de 1 an – după greutate, deci i s-ar potrivi doza de Septilin de 2×5 ml pe zi. Nu pot să vă promit că Septilinul îl va face să nu mai răcească! Nici un produs din categoria lui nu are această pretenție; dar se poate tot atât de bine să vă ajute.Hiperexcitabilitatea bronșică se va prelungi totuși – la majoritatea copiilor se ameliorează și dispare, dar cu timpul… Sfaturile mele – teoretice, doar, pentru că nu vă cunosc cu adevărat copilul – ar fi următoarele: să vă asigurați că toți factorii legați de un mediu de viață sănătos sunt îndepliniți (se găsesc mai sus – aport suficient de vitamina D, hidratare corespunzătoare a copilului și a aerului, limitarea aportului la zahăr etc.) și că se limitează administrarea de antibiotic pentru cazurile DOVEDIT necesare! (Mențiune – faptul că i se lua pielea pe degete NU este semn de lipsă de calciu – sau de vitamine, cum se mai spune! Dar nu puteți ști cu siguranță fără să îi faceți analize de calciu și magneziu – nu vă recomand neapărat așa ceva, nu sunt de acord cu analizele făcute de rutină la copii, dar dacă totuși le veți face, verificați și nivelul vitaminei D!). Multă sănătate și vă mai aștept!

  3. Buna ziua! V-am gasit prin intermediul sesiunii de intrebari/raspunsuri din cadrul grupului Bebelini si bebeline si ma bucur foarte mult, deoarece gasesc extrem de interesante si utile informatiile pe care ni le oferiti. Mi-a atras atentia un detaliu din articolul publicat mai sus, si anume cel referitor la sfatul de de a NU bea apa din sticle de plastic. Puteti dezvolta putin subiectul? Va referiti la apa plata imbuteliata? E atata lume care o consuma… ce alternative am avea? Va multumesc anticipat pt raspuns.

    • Bine ați venit și mulțumesc de aprecieri! Da, mă refeream la apa îmbuteliată în sticle de plastic; plasticul utilizat pentru ambalajele alimentare și pentru cam toate produsele de uz casnic este un produs derivat din petrol și conține, printre altele, bisfenol A (BPA) dovedit a provoca dezechilibre hormonale (pentru că mimează efectele hormonilor sexuali), mai ales la copii, mai vulnerabili la aceste efecte. De aceea se recomandă limitarea la maxim a utilizării veselei de plastic (mai ales cea veche, cu zgârieturi, precum și a folosirii ei la cuptorul cu microunde), a produselor alimentare ambalate în plastic etc. La noi în țară încă se mai găsesc sticle de apă minerală din… sticlă, pentru cei care doresc să consume apă minerală. O altă variantă ar fi consumul de apă de robinet – de preferință filtrată și păstrată sau transportată (la serviciu, la școală) în recipiente de sticlă sau metal autorizate. Sper că v-am fost de ajutor; plănuiesc o postare axată pe produsele chimice de evitat în viața de zi cu zi, în care voi aprofunda și plasticul. Multă sănătate și vă mai aștept!

  4. Doamna Dr, va multumesc ca existati si ne impartasiti aceste informatii pretioase!
    Sunt mama unei fetite de 7l2s ( Adelina) nevaccinata, am folosit doar de 2 ori jumatai de supozitor cu paracetamol :( si vigantol 2 luni; in rest tratament homeopat si asa zisele “leacuri Babesti”. A fost alaptata exclusiv pana la 6 luni, am inceput diversificarea dar nu prea alert, tot laptele matern este baza. Va rog sa-mi sugerati o varianta pentru vitamina D sa-i pot oferi Adelinei in locul vigantolului. Nu i-am facut teste sa vedem valorile si nu ma lasa inima sa o duc la intepat. Noi stam la munte, la casa, departe de oras, o scot zilnic afara la soare cat gasim si prindem.
    Va multumim si va iubim!

    • Există ulei de pește pentru copii – vi-l recomand pe cel de la Lysi (Ulei de cod pentru copii Lysi), care este natural, cu gust de lămâie. Din păcate, doza este mai mică decât cea necesară pe zi – dar sper că reușiți să compensați cu expunerea la soare. Dar este atât de utilă vitamina D că nu știu dacă trebuie să vă temeți așa tare de Vigantol (chiar, vă temeți de supradozare? sau de ce?) – e mai important să primească cât are nevoie… Mulțumesc de vorbele bune și multă sănătate!

  5. Buna Ana,

    Tocmai ti am descoperit blogul, si sunt foarte incantat de el. As dori sa aflu parerea ta despre uleiul de cod de peste. Am tot citit, si se pare ca, toate articolele de pe net sunt in favoarea lui. As vrea sa-i administrez baietelului mei de 17 luni. Mersi


[top]

Leave a Reply to Stefanica Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *